Damas

Doamnelor.Scopul este de a prinde sau de a paraliza piesele adversarului. Jucătorul care reușește să mănânce fiecare dintre piesele adversarului câștigă jocul. Vorbim despre unul dintre jocurile de societate cel mai cunoscut și jucat pe planetă.

Jocul Damelor se joacă între 2 jucători, pe o tablă pătrată, a șaizeci și patru de pătrate alternativ deschise și întunecate, cu douăsprezece piese albe și doisprezece negre.

Index()

    Dame: Cum se joac─â pas cu pas?

    Pentru a juca dame online gratuit, trebuie doar continua╚Ťi aceste instruc╚Ťiuni:
    1. Deschide╚Ťi browserul preferat ╚Öi accesa╚Ťi site-ul jocului Emulator.online.
    2. De ├«ndat─â ce intra╚Ťi pe site, jocul va fi afi╚Öat pe ecran. Doar datorezi hit play ╚Öi pute╚Ťi ├«ncepe acum s─â selecta╚Ťi configura╚Ťia care v─â place. Ve╚Ťi putea alege ├«ntre a juca cu un prieten ╚Öi, dup─â alegere, ve╚Ťi putea ├«ncepe jocul.
    3. Acum, ve╚Ťi g─âsi c├óteva butoane utile. Poate sa "Ad─âuga╚Ťi sau elimina╚Ťi sunetul ", d─â butonul "JoacaÔÇ×╚śi ├«ncepe s─â joci, po╚ŤiÔÇŁPauz─â"╚śi"Reboot"Oricand.
    4. Pune-l pe adversar s─â se mi╚Öte, dar buc─â╚Ťi.
    5. Dup─â ce a╚Ťi completat un joc, face╚Ťi clic pe ÔÇ×RebootÔÇŁPentru a ├«ncepe din nou.

    Jocul cu dame: caracteristici

    "DamasÔÇ×Este un joc de societate care exist─â de secole ╚Öi ├«n care pariurile sunt plasate alternativ ╚Öi piesele pot fi luate de la adversar. C├ó╚Ötigi c├ónd adversarul nu mai are piese sau a fost mutat astfel ├«nc├ót s─â nu mai fie posibil s─â te mi╚Öti.

    Scopul jocului ÔÇ×Dam─âÔÇŁ 

    Scopul ÔÇ×doamnelorÔÇŁ este  blocheaz─â mi╚Öc─ârile adversarului sau ia at├ót de multe piese ├«nc├ót nu mai este capabil s─â fac─â o mi╚Öcare.

    Tip de joc:

    • Joc de familie
    • Juc─âtor amuzant
    • tactic
    • strateg
    • G├óndi

    Numărul de jucători, vârsta și timpul de joc:

    • Jucatorii 2
    • Din anii 6

    Echipament de joc:

    • Planul lui ╚Öah
    • 12 buc─â╚Ťi albe
    • 12 buc─â╚Ťi negre

    Concluzie:

    Reguli foarte simple ╚Öi, prin urmare, potrivite pentru juc─âtorii mai tineri, dar ╚Öi pl─âcute pentru adul╚Ťi.

    Istoria ÔÇ×DoamnelorÔÇŁ

    Adev─ârul este c─â nimeni nu ╚Ötie exact c├ónd sau ├«n ce mod a ├«nceput jocul, dar ceea ce este cert este c─â doamnele exist─â de mult─â vreme, de╚Öi Platon a denaturat-o ca pe un joc pe care Grecia l-a ├«mprumutat din Egipt.

    Prima teorie este c─â cea mai veche versiune a Damelor a fost un joc descoperit ├«ntr-o s─âp─âtur─â arheologic─â Ur, Irak. Datarea cu carbon indic─â acest lucru jocul exista deja ├«n jurul a trei mii ├«.Hr.

    Cu toate acestea, această presupusă primă versiune folosea o tablă subtil diferită, un număr diferit de piese și absolut nimeni nu știe care erau regulile precise.

    ├Än vechiul Egipt, un joc numit Alquerque, care folosea o plac─â 5X5, era un joc legat de dame, care se juca pe scar─â larg─â la acea vreme.

    Istoricii i-au urm─ârit originea p├ón─â la 1400 ├«.Hr. ╚Öi sus╚Ťin c─â popularitatea lor a fost at├ót de mare ├«nc├ót a fost jucat ├«n ├«ntreaga lume occidental─â de-a lungul a mii ╚Öi mii de ani.

    ├Än jurul 1100 d.Hr., un francez a avut ideea de a juca dame pe o tabl─â de ╚Öah. Aceasta a ├«nsemnat extinderea num─ârului de piese la dou─âsprezece pe fiecare parte. Aceast─â nou─â versiune a fost numit─â ÔÇ×Fiergi"O bine"Ferses".

    ├Än cur├ónd, francezii ╚Öi-au dat seama c─â obligativitatea salturilor a f─âcut jocul mai provocator ╚Öi au decis s─â numeasc─â aceast─â nou─â versiune "For╚Ťa Jeu".

    Vechea modificare a fost considerat─â un joc social pentru femei ╚Öi a fost numit─â ÔÇ×Le Jeu Plaisant De DamesÔÇŁ (Jocul pl─âcut al damelor).

    De la tabele la computere

    Cu regulile Damelor definite de francezi, jocul a fost exportat ├«n Anglia ╚Öi America, continu├óndu-╚Öi domina╚Ťia mondial─â. ├Än G. Brittany, a primit numele ÔÇ× Schi╚Ťe ÔÇ×╚Öi renumitul matematician William Payne ╚Öi-a scris tratatul despre jocuri de noroc ├«n ╚Öaptesprezece sute cincizeci ╚Öi ╚Öase. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, doamnele ╚Öi-au men╚Ťinut popularitatea.

    Prin urmare, au fost dezvoltate 2 limit─âri de mi╚Öcare pentru juc─âtorii experimenta╚Ťi, for╚Ť├óndu-i s─â ├«nceap─â jocul la ├«nt├ómplare. Ast─âzi, p├ón─â la 3 limit─âri de mi╚Öcare sunt folosite ├«n campionate.

    Doamnele au ajuns chiar ╚Öi pe ecranele programatorilor de computere deja ├«nainte de al doilea r─âzboi mondial. 

    De╚Öi computerele se aflau ├«ntr-un stadiu dur de dezvoltare, str─âlucitorul Alan Turing a creat un program de baz─â pentru doamne care necesit─â calcule pe h├órtie (datorit─â faptului c─â ma╚Öinile ├«nc─â nu puteau face treaba).

    ├Än cele din urm─â, 1952 A fost un an remarcabil ├«n istoria plin─â de culoare a jocului, c├ónd Arthur L. Samuel a creat primul program de dam─â folosit de un computer. Treptat, aceste programe de joc au fost ├«mbun─ât─â╚Ťite pe m─âsur─â ce viteza ╚Öi capacitatea computerelor au crescut.

    ├Än iulie XNUMX, o echip─â de la Universitatea din Alberta condus─â de Jonathan Schaeffer a anun╚Ťat c─â a rezolvat jocul de dame.

    Programul Chinook , dezvoltat de ansamblu, a atins un punct din evolu╚Ťia sa care s-a dovedit a fi de ne├«ntrecut. ├Än acest fel, echipa a reu╚Öit s─â demonstreze c─â Dame este un joc de extragere, adic─â se va ├«ncheia ├«ntotdeauna la egalitate dac─â ambii adversari fac mi╚Öc─ârile corecte.

    Cu toate acestea, jocul ├«╚Öi men╚Ťine popularitatea, oamenii din ├«ntreaga lume juc├ónd diferitele sale versiuni pentru distrac╚Ťie, antren├óndu-╚Öi g├óndirea logic─â sau pur ╚Öi simplu bucur├óndu-se de un timp de calitate juc├óndu-se cu familia ╚Öi prietenii.

    Cum se joac─â ÔÇ×dameÔÇŁ?

    Preg─âtirea jocului

    Un jucător primește piesele albe, celălalt fiecare dintre piesele negre: cine joacă ce culoare, cei doi jucători pot alege dintre ele.
    Piesele sunt apoi plasate pe r├óndurile cele mai exterioare ale tabloului de joc orientate una fa╚Ť─â de cealalt─â.

    pornire

    ├Äntotdeauna ╚Öi ├«n toate circumstan╚Ťele ├«ncepe╚Ťi cu piesele ├«ntunecate.

    Cum se joac─â?

    Piesele sunt puse ├«ntotdeauna ╚Öi ├«n orice circumstan╚Ťe direc╚Ťie oblic─â un c├ómp orientat ├«nainte. Dac─â exist─â deja o piatr─â ├«ntr-un c├ómp, aceasta nu poate fi ocupat─â, indiferent dac─â piatra proprie sau a adversarului este pe teren.

    Dac─â ├«nt├ólne╚Öti un p─âtrat care m─ârgineste un p─âtrat negru cu o piatr─â opus─â, po╚Ťi s─âri peste ea la urm─âtoarea mi╚Öcare, at├óta timp c├ót p─âtratul din spatele pietrei opuse este ├«nc─â gol. Sari pe piesele opuse ╚Öi apoi le po╚Ťi scoate din joc. Saltul pe piesele dvs. este interzis. Nu te po╚Ťi ├«ntoarce ├«n afar─â de doamn─â.

    Dac─â ajunge╚Ťi la r├óndul superior al adversarului cu piatra tajuc─âtorul prime╚Öte o regin─â cine poate ac╚Ťiona din aceast─â situa╚Ťie ├«n urm─âtoarea tur─â.

    La doamn─â identific─â a╚Öez├ónd 2 buc─â╚Ťi una pe cealalt─â. Pentru aceasta ai nevoie de un parte Care a fost eliminat din joc.

    Avantajele sale sunt c─â poate ac╚Ťiona cu fa╚Ťa ├«n fa╚Ť─â ╚Öi cu fa╚Ťa ├«napoi ├«n mod arbitrar, adic─â po╚Ťi deplasa c├ót de multe c├ómpuri cu fa╚Ťa ├«n fa╚Ť─â sau cu fa╚Ťa dori╚Ťi. Lipirea pieselor opuse se ├«nt├ómpl─â ├«n acela╚Öi mod. Fiecare juc─âtor prime╚Öte maximum o regin─â. Dac─â pierzi regina din lips─â de aten╚Ťie, probabil c─â po╚Ťi ob╚Ťine o a doua doamn─â.

    Jucătorul care este primul care nu face nicio mișcare a pierdut.

    Care este scopul ÔÇ×doamneiÔÇŁ?

    Trebuie s─â lua╚Ťi fiecare dintre mi╚Öc─ârile opuse ale adversarului care love╚Öte sau blocheaz─â piesele sale.

    Cum se c├ó╚Ötig─â ÔÇ×DamaÔÇŁ?

    Dacă adversarul nu mai are mișcări, vei câștiga.

    Pentru cine este potrivit─â ÔÇ×DoamnaÔÇŁ?

    Jocul de societate ÔÇ×DaaeÔÇŁ este vizeaz─â juc─âtorii care doresc s─â-╚Öi testeze abilit─â╚Ťile strategice ╚Öi tactice ├«n perechi. Devine popular de la v├órsta de ╚Öase ani.

    Care este costul ÔÇ×DoamneiÔÇŁ?

    ├Än func╚Ťie de distribuitor ╚Öi versiune, ÔÇ×DameÔÇŁ fluctueaz─â ├«ntre zece euro pentru jocuri simple ╚Öi 63 euro pentru modele foarte nobile.

    Ce este esen╚Ťial pentru ÔÇ×Doamn─âÔÇŁ?

    ├Än ceea ce prive╚Öte strategia, ac╚Ťiunea tactic─â ╚Öi meditarea din timp pentru a porni trenurile cu ├«n╚Ťelepciune.

    Lovirea ├«napoi cu ÔÇ×DameÔÇŁ este tolerat─â?

    Da, dac─â pute╚Ťi lipi, pute╚Ťi s─â lipi╚Ťi ╚Öi din parte ├«n parte .

    Tipuri de doamne

    Clasic 

    • Regin─â f─âr─â captur─â: regina se deplaseaz─â ├«n diagonal─â, travers├ónd spa╚Ťiile goale pe care le dore╚Öte, cu fa╚Ťa ├«n fa╚Ť─â sau cu fa╚Ťa ├«napoi, f─âr─â a lua pe drum nicio bucat─â de culoarea opus─â ╚Öi nu poate schimba diagonala respectiv─â.
    • Regin─â cu captur─â: dac─â exist─â o alt─â pies─â pe diagonal─â, tonul adversarului, captura se poate face numai dac─â exist─â unul sau mai multe p─âtrate goale ├«n spatele piesei adversarului, captura este obligatorie. Regina nu este obligat─â s─â continue un site dup─â piesa capturat─â. Este, de asemenea, bine cunoscut ├«n ├«ntreaga lume, este printre cele mai populare jocuri precum: ╚Öah, dame ╚Öi domino.

    Dame chinezești

    Dame chineze╚Öti constau dintr-o stea cu 6 col╚Ťuri unite prin intermediul unei re╚Ťele. Unde liniile se intersecteaz─â, adic─â ├«n puncte, sunt a╚Öezate a╚Öchii. Scopul este muta╚Ťi cele 15 pl─âci orientate spre punctul stelei ├«ntr-un mod direct opus.

    Doamnelor italiene 

    Regulile sunt similare cu cele ale femeilor tradi╚Ťionale, cu urm─âtoarele modific─âri:

    • Tabla este a╚Öezat─â cu un p─âtrat alb pe partea st├óng─â.
    • Nu pute╚Ťi face regine.
    • Dac─â un juc─âtor nu ia o pies─â atunci c├ónd este posibil, pierde jocul.

    Doamnelor engleze 

    Exact acelea╚Öi reguli ca ╚Öi dale tradi╚Ťionale, cu excep╚Ťia faptului c─â juc─âtorul poate alege s─â prind─â orice pies─â ╚Öi nu cea mai bun─â op╚Ťiune prin obliga╚Ťie. Singurul avantaj al unei regine fa╚Ť─â de o pies─â normal─â este abilitatea de a mi╚Öca ╚Öi de a apuca fa╚Ťa ├«napoi ╚Öi fa╚Ťa ├«n fa╚Ť─â.

    Doamnelor ruse 

    Singurele modificări de la regulile oficiale sunt faptul că împușcătura nu este obligatorie și faptul că, în cazul unei împușcături în serie, dacă piesa trece prin ultimul rând, va fi promovată la regină și va continua jocul ca regină.

    Doamnelor turcești

    Probabil cea mai exotic─â dintre doamnele tradi╚Ťionale.

    Utiliza╚Ťi tabloul de bord de opt ori opt. Fiecare juc─âtor are ╚Öaisprezece piese ╚Öi le pune ini╚Ťial ├«n al doilea ╚Öi al treilea r├ónd cel mai apropiat de ele.

    • Piesele se mi╚Öc─â ortogonal, lateral sau orientat ├«nainte, dar nu orientat ├«napoi.
    • De asemenea, este prins cu fa╚Ťa ├«n fa╚Ť─â sau orientat─â spre p─âr╚Ťi. Piesa care prinde devine ├«mpreun─â la cea ocupat─â anterior de piesa capturat─â, care este suprimat imediat (pe tot parcursul mi╚Öc─ârii, nu la sf├ór╚Öitul acesteia exact).
    • C├ónd o pies─â ajunge la r├óndul de jos devine regin─â.
    • Reginele pot muta c├óte p─âtrate goale doresc cu fa╚Ťa ├«n fa╚Ť─â, cu fa╚Ťa ├«n spate sau cu fa╚Ťa ├«n lateral.
    • Captura f─âcut─â de o regin─â este exact aceea╚Öi cu piesele normale, cu excep╚Ťia faptului c─â poate s─âri printr-o linie de p─âtrate goale p├ón─â la atingerea piesei capturate.
    • Ori de c├óte ori este posibil, Captura este obligatorie ╚Öi trebuie f─âcut─â pentru a elimina c├ót mai multe piese ale adversarului.
    • Victoria este generat─â prin capturarea fiec─ârei piese a adversarului, imobilizarea acestuia sau l─âsarea acestuia cu cel mult o pies─â ├«mpotriva unei regine.

    Pierde victoria

    Varia╚Ťie ├«n care regulile sunt exact acelea╚Öi ca ├«n jocul oficial, dar ├«n aceast─â variant─â, c├ó╚Ötig─â cel care r─âm├óne f─âr─â piese. ├Än consecin╚Ť─â, juc─âtorul trebuie s─â ofere piesele sale adversarului c├ót mai cur├ónd posibil.

    Regulamentul oficial pentru femei

    Joc și jucători

    1. Doamnele este un sport mental jucat între doi oameni.
    2. Prin defini╚Ťie, ace╚Öti oameni sunt juc─âtorii.

    Face╚Ťi material

    3. Jocul de dame se joac─â pe o tabl─â p─âtrat─â, ├«mp─âr╚Ťit ├«n 100 de p─âtrate egale, alternativ deschise ╚Öi ├«ntunecate.

    1. Se joacă în casele întunecate, numit case active.
    2. Liniile oblice formate din p─âtratele ├«ntunecate sunt diagonale, cu un total de 17. Cea mai lung─â linie diagonal─â ├«n total cu 10 p─âtrate ╚Öi care une╚Öte cele dou─â col╚Ťuri ale pl─âcii, se nume╚Öte diagonal─â mare.
    3. Tabla este plasată între jucători, astfel încât diagonala mare să înceapă în stânga fiecărui jucător, astfel încât primul pătrat din stânga fiecărui jucător să fie întunecat.

    4. Tabla astfel plasată are urmând nume:

    1. Baze de: laturile tabloului ├«n fa╚Ťa juc─âtorilor sau a pl─âcilor de ├«ncoronare.
    2. trage: coloanele laterale.
    3. Bucate: linii orizontale cu 5 pătrate întunecate.
    4. Coloane: linii verticale cu 5 pătrate întunecate.

    5. Prin conven╚Ťie, cutiile ├«ntunecate sunt numerotate tactic de la 1 la 50 (Nota╚Ťie manier─â). Aceast─â numerotare nu va fi tip─ârit─â pe tav─â. Privind tabloul din fa╚Ť─â, numerotarea implicit─â ├«ncepe de la st├ónga la dreapta, ├«ncep├ónd de la primul p─âtrat ├«ntunecat de pe transversala superioar─â ╚Öi termin├ónd cu ultimul p─âtrat ├«ntunecat de pe transversala inferioar─â (Diagrama I).

    Pute╚Ťi verifica c─â:

      1. Cele cinci case întunecate de pe baze sau plăci de încoronare primesc numerele 1 la 5 și 46 la 50.
      2. Cele cinci casete întunecate din tabele sau prima și ultima coloană sunt etichetate cu numerele 6, 16, 26, 36 și 46 în stânga, iar numerele 5, 15, 25, 35 și 45 în dreapta.
      3. Casele întunecate și extreme de pe marea diagonală sunt numite unghiuri de bord.

    6. Jocul International Checkers se joacă cu 20 de pietre albe sau clare și 20 de pietre negre sau întunecate.

    7. Înainte de începerea meciului, 20 de pietre negre ocupă pătrate de la 1 la 20, cu pietre albe de la 31 la 50. Pătratele de la 21 la 30 vor fi libere (Diagrama 2).

    Mișcarea pieselor

    8. Piesa este denumire generică de piatră și doamnă.

    9. ├Än func╚Ťie de piatr─â sau regin─â, piesele se mi╚Öc─â ╚Öi iau forme diferite. Mi╚Öcarea unei camere dintr-o cas─â ├«n alta se nume╚Öte ÔÇ×oferi".

    10. Prima mi╚Öcare este ├«ntotdeauna ini╚Ťiativa ╚Öoferului alb. Juc─âtorii joac─â alternativ cu propriile piese, c├óte o mi╚Öcare la un moment dat.

    11. Piatra trebuie să avanseze, în diagonală, de la casa unde rămâne la o casă liberă pe banda următoare.

    12. Piatra care a ajuns la coroana coroanei și a rămas acolo la sfârșitul mișcării este promovată la regină. Încoronarea pietrei este marcată de suprapunând o altă piatră de aceeași culoare.

    13. Se recomandă ca adversarul materializează această încoronare.

    14. Piatra condusă de doamne păstrează această calitate, dar nu se poate mișca fără a fi încoronat.

    15. Regina nou ├«ncoronat─â trebuie s─â a╚Ötepte p├ón─â c├ónd adversarul a jucat o dat─â ├«nainte de a ac╚Ťiona.

    16. Regina se poate deplasa de la o parte la alta, de la casa unde este plasată la oricare alta, la alegerea ei, pe diagonala pe care o ocupă până unde este liberă.

      1. Mișcarea piesei este considerată a fi terminată atunci când jucătorul a eliberat-o după ce a mutat-o.
      2. Dacă jucătorul care face mișcarea atinge una dintre piesele sale care pot fi jucate, este obligat să o mute.
      3. Dacă piatra atinsă sau în mișcare nu a fost încă eliberată, este permisă plasarea ei în altă casă, dacă este posibil.
      4. Juc─âtorul cu mi╚Öcarea care dore╚Öte s─â a╚Öeze corect una sau mai multe piese pe tabl─â trebuie, ├«nainte de a face acest lucru, s─â evite ├«n mod clar adversarul cu expresia ÔÇ×AJEITOÔÇŁ.

    a lua legatura

    17. Luarea pieselor opuse este obligatorie ╚Öi are loc at├ót ├«nainte c├ót ╚Öi ├«napoi. O lovitur─â complet─â este considerat─â ca o singur─â mi╚Öcare jucat─â. Este interzis purta╚Ťi singuri piesele.

    18. Dac─â o piatr─â intr─â ├«n contact, ├«n diagonal─â, cu o pies─â opus─â, dup─â care exist─â un p─âtrat gol pe aceea╚Öi diagonal─â, trebuie s─â sar─â piesa ╚Öi s─â ocupe p─âtratul liber. Piesa advers─â este scoas─â de pe tabl─â. Aceast─â opera╚Ťie complet─â, care poate fi f─âcut─â ├«nainte sau ├«napoi, este ├«mpu╚Öc─âtura f─âcut─â de piatr─â.

    19. C├ónd regina ╚Öi piesa opus─â sunt pe aceea╚Öi diagonal─â apropiat─â sau ├«ndep─ârtat─â una de cealalt─â ╚Öi exist─â cel pu╚Ťin un p─âtrat gol ├«n spatele piesei opuse, regina trebuie s─â treac─â peste piesa opus─â ╚Öi s─â ocupe orice spa╚Ťiu liber dup─â pies─â, alegerea ta. O astfel de opera╚Ťie este luat─â de doamn─â.

    20. O ie╚Öire trebuie realizat─â ├«n mod clar ╚Öi ├«n ordinea corect─â. Lipsa unei indica╚Ťii clare a loviturii este echivalent─â cu o eroare care trebuie corectat─â la cererea adversarului. Luarea este considerat─â terminat─â dup─â ├«ndep─ârtarea pielii sau a p─âr╚Ťilor opuse.

    21. C├ónd o piatr─â pe care a╚Ťi captat-o ÔÇőÔÇőeste ├«n diagonal─â ├«n contact cu piesa opus─â, ├«n spatele c─âreia exist─â un p─âtrat gol, acea a doua pies─â trebuie s─â sar─â, apoi a treia ╚Öi a╚Öa mai departe, ocup├ónd spa╚Ťiul liber dup─â ultima. mi╚Öcare. Piesele adversarului astfel capturate sunt, dup─â finalizarea mut─ârii, ├«ndep─ârtat imediat de pe tabl─â ├«n ordine cresc─âtoare sau descendent─â. ├Äntreaga opera╚Ťiune se nume╚Öte o lovitur─â ├«n lan╚Ť realizat─â de piatr─â.

    22. C├ónd o regin─â, atunci c├ónd face, dup─â primul salt, se afl─â pe aceea╚Öi diagonal─â, aproape sau la distan╚Ť─â, de o alt─â piatr─â opus─â, care exist─â ├«n spatele acestei sau mai multor p─âtrate goale, regina trebuie s─â treac─â peste aceast─â a doua pies─â, apoi peste un al treilea ╚Öi a╚Öa mai departe ╚Öi ocup─â un spa╚Ťiu liber, la alegere, dup─â ultima pies─â capturat─â.

    Piesele adversarului astfel capturate sunt, dup─â finalizarea mut─ârii, ├«ndep─ârtate imediat de pe tabl─â ├«n ordine cresc─âtoare sau descendent─â. Aceast─â opera╚Ťie este ├«mpu╚Öc─âtura ├«n lan╚Ť efectuat─â de doamn─â.

    23. ├Äntr-o lovitur─â ├«n lan╚Ť este interzis─â s─âri peste case.

    24. Pe o lovitur─â ├«n lan╚Ť, ai voie s─â treci printr-un p─âtrat gol de mai multe ori, dar piesa advers─â poate s─âri o singur─â dat─â.

    25. O lovitur─â ├«n lan╚Ť trebuie executat─â clar, bucat─â cu bucat─â, salt cu salt, p├ón─â la atingerea p─âtratului final. Lipsa unei indica╚Ťii clare a unei lovituri este echivalent─â cu o eroare care trebuie corectat─â la cererea adversarului.

    26. Mi╚Öcarea piesei ├«n timpul unei lovituri ├«n lan╚Ť este considerat─â terminat─â atunci c├ónd juc─âtorul a sc─âpat piesaFie la sf├ór╚Öit, fie ├«n mijlocul mi╚Öc─ârii.

    27. Piesele luate pot fi scoase din tav─â numai dup─â ce tragerea cu lan╚Ť a fost complet─â. Piesele capturate sunt ├«ndep─ârtate de ├«ndat─â ce mi╚Öcarea se termin─â ╚Öi ├«n ordinea cresc─âtoare sau descendent─â ├«n care au fost s─âri╚Ťi,

    Fără întreruperi. Eliminarea dezordonată a pieselor capturate este echivalentă cu o eroare care trebuie corectată la cererea adversarului.

    28. Eliminarea pieselor este considerat─â complet─â atunci c├ónd juc─âtorul elimin─â ultima pies─â luat─â sau c├ónd Execu╚Ťia opera╚Ťiunii s-a oprit.

    29. Luarea unui num─âr c├ót mai mare de piese ├«n mufa lan╚Ťului este obligatorie. ├Än aplicarea acestei reguli, regina nu acord─â prioritate ╚Öi nici nu impune nicio obliga╚Ťie. ├Än ├«mpu╚Öcare, doamna ╚Öi piatra sunt pe picior de egalitate.

    30. Dac─â piesele care trebuie luate, ├«n dou─â sau mai multe moduri, sunt egale ca num─âr, juc─âtorul este liber s─â aleag─â oricare dintre aceste posibilit─â╚Ťi, fie cu o piatr─â, fie cu o regin─â, ├«ntr-o captur─â simpl─â sau multipl─â.

    31. Confirmat pe Articolul 3.5, piatra care ├«ntr-o lovitur─â ├«n lan╚Ť trece doar printr-una din casele transversale de ├«ncoronare opuse, la sf├ór╚Öitul capturii este ├«nc─â piatr─â.

    Nereguli

    32. Dacă în timpul jocului se descoperă că tabla a fost plasată incorect, având în vedere articolul 2.4, jocul trebuie anulat și repornit.

    33. Prevederile articolului 2.8 trebuie verificat înainte de începerea meciului. Orice anomalie constatată în timpul meciului este rezolvată conform articolului 5.4.

    34. Orice piesă care se află într-un pătrat inactiv (transparent) este inactiv și poate fi pus înapoi în practică în conformitate cu punctul 5.4.

    35. Dac─â juc─âtorul comite una dintre urm─âtoarele nereguli, numai adversarul ave╚Ťi dreptul de a decide dac─â neregularitatea ar trebui corectat─â sau men╚Ťinut─â. Nereguli:

    36. Joacă două mișcări la rând.

    37. Efectua╚Ťi mi╚Öc─âri neregulate ale piatr─â sau doamn─â.

    38. Joacă una din a ta piese și joacă altul.

    39. Du-te înapoi unul cursa terminată.

    40. Joac─â piesa unui adversar.

    41. Joac─â o pies─â c├ónd este posibil s─â surprinde╚Ťi.

    42. Scoate╚Ťi piesele adversarului sau de╚Ťine╚Ťi consiliul f─âr─â niciun motiv.

    43. Lua╚Ťi un num─âr mai mic sau mai mare de piese dec├ót determin─â regula.

    44. Opri╚Ťi-v─â ├«nainte de sf├ór╚Öitul unui dop de lan╚Ť.

    45. ├Ändep─ârta╚Ťi o bucat─â din plac─â, de form─â neregulat─â, ├«nainte de a se termina dopul.

    46. ÔÇőÔÇőScoate╚Ťi, dup─â capturare, mai mic dec├ót num─ârul de piese luate.

    47. Scoate╚Ťi, dup─â capturare, p─âr╚Ťile care nu au fost luate.

    48. Opri╚Ťi tragerea pieselor pe o priz─â pentru lan╚Ť.

    49. Dup─â o captur─â, ├«ndep─ârta╚Ťi una sau mai multe din propriile p─âr╚Ťi.

    50. Dac─â, din cauza unei cauze accidentale, exist─â o schimbarea sau eliminarea pozi╚Ťiei ├«n joc, acest fapt, verificat la acel moment, nu poate fi considerat o neregul─â.

    51. Dac─â un juc─âtor refuz─â s─â respecte regulile oficiale ale jocului, adversarul are dreptul s─â-l impun─â.

    52. Orice mi╚Öcare f─âcut─â de adversarul unui juc─âtor care a comis o neregul─â sau care refuz─â s─â se supun─â regulilor oficiale ale jocului este echivalent─â cu acceptarea situa╚Ťiei. ├Än acest fel, dreptul la rectificare se ├«ncheie.

    53. Rectificarea par╚Ťial─â a neregularitate sau transgresiune.

    De bucl─â

    53. Jocul este considerat egal atunci c├ónd aceea╚Öi pozi╚Ťie este prezentat─â pentru a treia oar─â ╚Öi acela╚Öi juc─âtor este responsabil pentru mi╚Öcare.

    54. Se verifică că în timpul 25 de mișcări succesive, s-au făcut doar mutări de dame, fără a lua sau a muta piatra, jocul este considerat desenat.

    55. Dacă nu sunt mai mult de trei piese, două piese și o piatră, o piesă și două pietre contra unei piese, finalul va fi considerat o egalitate după maximum zece mutări.

    66. Sfârșitul a două regine, o regină și o piatră sau o regină împotriva unei regine, este considerată o egalitate după maximum cinci mutări.

    Rezultat

    77. Rezultatul unui meci are dou─â rezultate:

    1.  Victoria pentru un partener, ╚Öi ├«n consecin╚Ť─â ├«nfr├óngere pentru cel─âlalt.
    2. Egalează atunci când niciunul dintre jucători nu reușește să câștige.

    78. Jucătorul câștigă când adversarul:

        1. Abandona╚Ťi jocul.
        2. Av├ónd mi╚Öcarea, nu te po╚Ťi juca.
        3. Ai pierdut toate piesele.
        4. Refuz─â s─â respecte reglement─ârile.

    79. O egalitate are loc atunci când:

    1. Partenerii o declar─â de comun acord.
    2. Aplicarea prevederilor articolului 6.
    3. Când niciunul dintre jucători nu poate câștiga.

    Adnotare

    80. Prin sc─âderea numerelor de la 1 la 50, ├«n conformitate cu articolul 2.6., Este posibil s─â se observe mi╚Öc─ârile pieselor, mi╚Öcare cu mi╚Öcare, at├ót ├«n ÔÇőÔÇőalb ╚Öi negru, ├«nregistr├ónd ├«ntregul joc.

    81. Transcrierea mișcării trebuie făcută după cum urmează:

    1. Num─ârul ini╚Ťial al piesei urmat de num─ârul ini╚Ťial al piesei.
    2. Aceste dou─â numere sunt urmate de o liniu╚Ť─â (-) pentru o mi╚Öcare simpl─â.
    3. În cazul preluării numerelor, acestea vor fi separate de un (X).

    Semnalele conven╚Ťionale

    82. Pentru o expresie clar─â, urm─âtoarele semne conven╚Ťionale sunt folosite pentru a indica:

        1. circula╚Ťie: -
        2. Check-out: x
        3. Mișcare bine jucată sau puternică:!
        4. Ofert─â optim─â sau foarte puternic─â: !!
        5. Ofert─â slab─â sau proast─â ????
        6. Ofert─â foarte slab─â sau slab─â:??

    Controlul timpului

    83. Se poate conveni ca ├«ntr-un joc fiecare juc─âtor s─â fie obligat efectua╚Ťi un anumit num─âr de mi╚Öc─âri ├«ntr-o limit─â de timp.

    84. În acest caz, jucătorii trebuie:

        1. Poart─â un ceas special pentru competi╚Ťie.
        2. ├Änregistra╚Ťi mi╚Öcare dup─â mutare, at├ót pentru negru c├ót ╚Öi pentru alb, parcursul complet al jocului.

    85. A limita de timp pentru tot meciul.

    86. ├Än acest caz, utilizarea unui ceas de competi╚Ťie este obligatorie, dar nu este necesar─â o not─â.

    87. Purtarea ceasului este guvernat de regulile ╚Öi reglement─ârile concuren╚Ťei.

    Mai multe jocuri

    Las─â un r─âspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Încarcă

    Dac─â continua╚Ťi s─â utiliza╚Ťi acest site, accepta╚Ťi utilizarea cookie-urilor. Mai multe informa╚Ťii